Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna mai la 10,64% (de la 11,23% în aprilie 2023), alimentele au continuat trendul scumpirii – creștere cu 18,73% a prețurilor la mărfurile alimentare și cu 5,15% la cele nealimentare.
În același timp, și serviciile s-au scumpit cu 11,16%.
Datele INS arată că zahărul a înregistrat cea mai mare creștere de preț în luna mai. Astfel, față de aceeași perioadă a anului trecut, deci în numai 12 luni, zahărul s-a scumpit cu 58%.
În topul alimentelor care s-au scumpit peste măsură regăsim untul – 32%, margarina – 31%, ouăle – 29%, brânza – 25%, cartofii – 25%, laptele – 24%, peștele – 20%, pâinea – 16% și carne – 15%.
Uleiul, după „explozia” înregistrată în 2022, anul acesta a bifat o creștere de preț de doar 1%, potrivit datelor INS.
„Indicele preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 – mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) este 14,7%”, confirmă Institutul Național de Statistică într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, în mai 2023, comparativ cu luna precedentă, indicele armonizat al preţurilor de consum este 100,49%.
Rata anuală a inflaţiei în luna mai (comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut), calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este de 9,6%.
Un alt indicator important al situației economice: rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni, comparativ cu precedentele 12 luni (perioada iunie 2021 – mai 2022) este de 12,8%.
Cele mai noi date prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu arată că Banca Naţională a României a revizuit ascendent, la 7,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. În același timp, BNR a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.
Conform BNR, traiectoria descendentă se bazează pe câteva evenimente din piață, cum ar fi detensionarea treptată a pieţelor de materii prime, resorbirea cererii excedentare din economie și corecţia descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai notează adevarul.ro.